Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi
"Grigore Alexandru Ghica"

Întemeierea şi evoluţia Şcolii Militare de Subofiţeri Jandarmi, Drăgăşani

Cazarma actuală, fiinţată pe un teren cumpărat în anul 1914, de către Ministerul de Război, de la doi moşieri ce deţineau proprietăţi în zonă, Paul Lazăr şi Ion Filipescu. În plus, o parte din teren a fost donat de către Primaria comunei Drăgăşani, în cazarmă fiind dispus Regimentul 42 Infanterie.

La finele primei conflagraţii mondiale, efectivele supravieţuitoare ale Regimentului 42 Infanterie, au fost readuse în cazarma „Mircea Vodă” din Drăgăşani şi au fost demobilizate până în anul 1922.

Între anii 1922 – 1928, în cazarmă nu au fost unităţi militare, aici funcţionând doar Secţia de jandarmi Drăgăşani.

Anul 1928 reprezintă un moment de referinţă în istoria unităţii. În şedinţa Consiliului de Miniştri din 12 aprilie 1928, care a luat în deliberare Referatul Ministrului de Razboi sub numărul 4152/1928, având în vedere motivele expuse în acesta, s-a decis ca Ministerul de Război să cedeze definitiv Ministerului de Interne, cazarma „Mircea Vodă” din Drăgăşani, împreuna cu tot terenul ce-i aparţine spre a servi jandarmilor.

Documentul, înregistrat sub numărul 8472 este semnat de primul ministru Vintilă I.C Bratianu, doctor Constantin Angelescu, I.G. Duca, Constantin Argetoianu, Ion Inculeţ, doctor Nicolae Lupu, Alexandru Lapedatu şi generalul de divizie – adjutant Paul Angelescu.

Pe baza documentului aprobat în şedinta Consiliului de Ministri, predarea – primirea cazărmii s-a facut în conformitate cu procesul verbal din 14.05.1928, încheiat între maiorul Aurel Ionescu, şeful biroului tehnic de la Serviciul Construcţii şi Domenii Militare şi delegatul Regimentului 1 Jandarmi, maiorul Tobescu Constantin, comandantul Batalionului de Instrucţie Orşova.

Conform procesului-verbal încheiat, cazarma se învecina la nord cu o proprietate a Ministerului Agriculturii, la sud cu şoseaua „I.C. Brătianu”, la vest cu Târgul Comunal (actualmente Stadionul Municipal). Suprafaţa trecută în patrimoniul Jandarmeriei era de 33,5 ha, reprezentând cazarma, câmpul de instrucţie şi de tragere.

La data de 01.05.1928, Batalionul de Instrucţie Orşova, aparţinând Regimentului 1 Jandarmi, cu sediul la Craiova (ulterior, aceasta va deveni, prin Înaltul Decret Regal numărul 2132 din 05.10.1929, Inspectoratul de Jandarmi Rurali Craiova), s-a mutat în comuna Drăgăşani, în cazarma „Mircea Vodă”, pastrând aceeasi subordonare şi devenind Batalionul de Instrucţie Jandarmi Drăgăşani.

La 16.08.1932, prin Înaltul Decret Regal nr. 2349, şi Ordinul Inspectoratului General de Jandarmi nr.2938, batalioanele de instrucţie de jandarmi, în număr de 13, s-au transformat în Regimente de Instrucţie de Jandarmi. Astfel, Batalionul 1 Jandarmi Instrucţie Drăgăşani a devenit Regimentul 1 Instrucţie Jandarmi.

Conform noii concepţii de organizare şi folosire a Jandarmeriei, prin Înaltul Decret Regal nr. 1831/1933 s-au desfiinţat Regimentele de Instrucţie Jandarmi, iar prin Înaltul Decret Regal nr. 1832 din acelaşi an şi Ordinul Inspectoratului de Jandarmi nr. 1415 s-au înfiinţat Centrele de Instrucţie Jandarmi. Regimentul Instrucţie Jandarmi Drăgăşani a devenit Centrul 1 Instrucţie Jandarmi.

În perioada 1933 – 1938, misiunea Centrului 1 Instrucţie Jandarmi Drăgăşani a fost aceea de instruire a contingentelor de militari în termen din comunele apropiate localitaţii şi din judetul Vâlcea. La terminarea instrucţiei, aceştia urmau sa fie repartizaţi la Posturile de jandarmi din teritoriu.

Datorită rezultatelor excelente obţinute de către Centrul de Instrucţie de Jandarmi Drăgăşani, pe baza unor studii privind pregatirea personalului, în conformitate cu Ordinul Marelui Stat Major nr. 15853/1938, la 1 iulie 1938, Şcoala de Agenţi Politie Focşani îşi mută reşedinţa în garnizoana Drăgăşani – Vâlcea şi ia denumirea de Şcoala de Subofiţeri de Jandarmi, Drăgăşani. Aceasta şi-a început activitatea şi cursurile la data de 1 noiembrie 1938. Şcoala de Subofiţeri Jandarmi Drăgăşani a primit numele comandantului Jandarmeriei din aceea perioadă, general de divizie Ioan Bengliu.

În perioada 1939 – 1940, conform Ordinului Ministerului Apărării Naţionale nr. 17902 din 06.12.1939, Şcoala de Subofiţeri Jandarmi Drăgăşani a participat la mai multe misiuni privind paza, transportul şi evacuarea taberelor de refugiati polonezi.

Ca urmare a Dictatului de la Viena, din 30.08.1940, în luna septembrie a început evacuarea Ardealului de Nord. Şcoala de Ofiţeri de Poliţie şi Şefi de Secţie Oradea şi-a mutat sediul în Şcoala de Subofiţeri Jandarmi „Ioan Bengliu” Drăgăşani.

Din cauza situaţiei şi a evenimentelor premergătoare războiului, Şcoala de Ofiţeri de Poliţie Focşani şi-a mutat sediul la Târgu–Jiu - 25.03.1941 pentru ca, dupa câteva luni, la data de 25.06.1941 să fie mutată la Drăgăşani.

La 1 aprilie 1941, conform art. 31 din Legea Jandarmeriei, elevii – sergenţi au fost avansaţi la gradul de sergent-major. Şeful de promoţie al acestei serii, a fost sergentul-major Irimia Vasile.

Datorită evenimentelor cauzate de aderarea României la Axă - 17.11.1940 şi a faptului că în luna iunie 1941 aceasta a atacat Uniunea Sovietică, Marele Stat Major, prin adresa nr. 350933/1941, a ordonat ca în ziua de 1 iunie 1941, anul III din Şcoala de Ofiţeri şi toţi elevii Şcolii de Subofiţeri, să înceteze activitatea didactică şi să fie trimişi la unităţi, până pe data de 5 iunie 1941.

Începând cu data de 25 iunie 1941, în cazarma Mircea Vodă, la sediul Şcolii de Subofiţeri Jandarmi Drăgăşani „Ioan Bengliu” s-au instruit două categorii de elevi:

  • elevi – viitori ofiţeri de poliţie
  • elevi – viitori subofiţeri de jandarmi

Constituindu-se ca rezervă a Inspectoratului General al Jandarmeriei şi ulterior, a Comandamentului Militar al Capitalei, la data de 1 aprilie 1944, Şcoala de Subofiţeri Jandarmi Drăgăşani este dislocată în Bucureşti. Misiunea principală a constat în paza diferitelor instituţii centrale ale statului şi patrulări pentru menţinerea ordinii. Dislocarea a constat în mutarea întregului său efectiv, format din 30 de ofiţeri, 14 subofiţeri şi 956 de elevi-sergenţi.

După marele bombardament anglo-american asupra Bucureştiului, din 4 aprilie 1944, Şcoala de Subofiţeri Jandarmi Drăgăşani, împreuna cu un batalion din regimentul de Jandarmi Pedeştri Bucureşti, au fost singurele unităţi mobile de intervenţie ce au acţionat în Capitală.

În toamna anului 1944, măsurile vexatorii ale Comisiei Alianţei de Control s-au abătut asupra Jandarmeriei, ca de altfel asupra tuturor structurilor militare românesti, având loc o reducere drastică a efectivelor.

Dacă în noiembrie 1944, jandarmeria avea un efectiv de 30718 (fără elevii şcolilor militare), în martie 1945 efectivele erau reduse la 12.000 de cadre.

Pe acest fond de măsuri samavolnice, la începutul anului 1945 a fost desfiinţată Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi Drăgăşani, alaturi de alte instituţii de învăţământ ale Jandarmeriei.

Dupa desfiinţarea şcolii, în frumoasa cazarmă Mircea Vodă, au fost cartiruite efectivele unei unităţi moto-mecanizate ucrainene, ce venea de pe Frontul de Vest.

Prin Hotarârea Guvernului României nr. 317 din 09.05.1995 se înfiinţa Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” cu sediul în localitatea Bumbesti–Jiu, judetul Gorj, instituţie de învăţământ postliceal, subordonată nemijlocit, Comandamentului Naţional al Jandarmeriei.

Prin Hotarârea Guvernului României nr. 54 din 24 ianuarie 2000 şi Ordinul ministrului de interne nr. I / 05049 din 15.08.2000, Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica”, revine în municipiul Drăgăşani în locul Centrului de instrucţie, în cazarma în care funcţionase Şcoala de Subofiţeri de Jandarmi în perioada 1938 – 1945.
Astfel este reînnodată tradiţia, realizându-se o reparaţie morală şi istorică faţă de generaţiile de absolvenţi şi elevi ai instituţiei care s-au jertfit pentru gloria armei şi pentru binele patriei.